Gata, mă ascund!

pamflet 023

Prieteni, mai puţin prieteni, duşmani, vă spun azi cu inima grea că trebuie să mă ascund, să mă ascund undeva unde să nu mă mai găsesc nici eu însumi chiar cu lumânarea sau cu lămpaşul de miner a lui Miron Cosma. Mă confesez vouă fiindcă în popi nu am încredere şi credeţi-mă pe cuvânt că mai degrabă eşti luat în seamă de un duşman decât de un popă cu buzele mereu unsuroase şi cu mâinile veşnic întinse după bani. De ce să mă ascund? De ruşine fraţilor, de ruşine, de imensa ruşine ce mă cuprinde uneori citind presa noastră postdecembristă, sesizând cu mijloacele mele modeste de analiză politică maşinaţiunile care se desfăşoară în ţară şi în lume împotriva acestui blând popor, mioritic până în vârful unghiilor cu care zgreapţănă de 25 de ani să iasă cumva la lumină, popor îndobitocit cu propagandă Made in USA şi de aceea considerat dobitoc prin însăşi natura sa.

Mi-e ruşine că fac parte din aceeaşi specie de mamifere cu indivizi precum „frumoasa” consumatoare Monica Macovei, alde europarlamentarul Ungureanu cel care se uită greşit la toată lumea, şi alte specimene prăsite pe la Parlamentul european, specimene care nu au nimic cu poporul român decât presupusul nume de român pe care zilnic îl mânjesc cu zoaie şi rahat în faţa întregii lumi occidentale.

O anumită parte a eşichierului politic român au avut grijă să trimită din nou la acel parlament mâncătorii de rahat de serviciu, cei care strigau acum câţiva ani că în România se încearcă o lovitură de stat, că s-au furat multe milioane de voturi, că nu se respectă legile, că, că…

Acum iar tipii şi tipele jigodioase şi-au acordat diapazoanele şi urlă ca toţi dracii prin cele ţări străine că la noi în ţară este vai şi amar, că ar trebui să vină străinii să facă ordine precum cândva armiile turceşti şi că România este o ţară care nu poate fi luată în considerare a fi în rândul ţărilor decente fiind o ţară de hoţi, corupţi, delicvenţi şi tâlhari de drumul mare, deci în concluzie o ţară de care trebuie să te fereşti. Şi asta o spun nu nişte duşmani ai ţării, ci creaturile acestea drăceşti care li s-a dat gura numai pe reclamat ţara şi asta fac de fapt în tot mandatul lor la Bruxelles. Dacă vreodată e nevoie să ia apărarea ţării tac precum peştii în baltă.

_monica

Dacă una ca Monica Macovei şi alţi europarlamentari de la Bruxelles când îşi dau poalele peste cap în faţa lumii şi vorbesc mai de rău acest nenorocit popor decât duşmanii declaraţi, ce să ne mai mirăm atunci că doar  nu cu multe luni în urmă adjunctul purtătorului de cuvânt, nu mai ştiu pe la ce structură de stat americană atrăgea atenţia guvernului României despre respectarea unor norme oarecare, urmând probabil ca a doua zi să apară în persoană la Guvernul României însuşi adjunctul ajutorului de portar de la Casa albă pentru a sancţiona pe cei vinovaţi că nu au respectat indicaţiile unui zăpăcit oarecare.

Poate omul o luase pe mirişte din tâmpenie congenitală, poate băuse mai multe păhărele de Johny Walker, sau în prostia lui tipic americană a vrut să se dea şi el mare într-o ţară considerată peste ocean bananieră, acest lucru ar fi trebuit să se piardă în vânt, dar vezi că nu este aşa. Presa noastră cea vigilentă care linge clanţele ambasadelor şi reprezentanţelor ţărilor vestice înregistrează cu religiozitate chiar şi vânturile pe care le dau jigodiile occidentale ce se preumblă adesea prin ţara noastră iau în seamă orice şi pun în pagină ca să arate încă odată că nu suntem decât oaia neagă a lumii şi în mod normal ar trebui să ne ascundem capul în nisip de ruşine când vine careva din occident.

Păi spuneţi dvs. cum să nu mor de ruşine când citesc azi în ziar că un individ, un fel de clitorisul principesei de la o comisie europeană spune ritos (preiau din ziar): „I-am spus foarte clar preşedintelui Senatului României: cred că într-un stat de drept nu ai voie să-l ataci pe preşedintele celei mai înalte curţi de justiţie a ţării. Aşa ceva nu se face. Dar el a făcut asta. Şi i-am spus în faţă să nu faci aşa ceva”.

Nenorocitul acesta care se dă rotund şi spune asta despre preşedintele Senatului unei ţări suverane este doar vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, un nimeni cu N mare la scara Europei şi parcă vrea să ne arate cât de jos am ajuns ca nişte conţopişti de prin cancelariile Europei să încerce să ne tragă de urechi. Bineînţeles că individul nu ar fi deschis pliscul dacă ar fi văzut că oamenii noştri îşi respectă ţara şi poporul, dar aşa de ce la o adică să respecte el o naţiune pe care se poate să nu o fi cunoscut şi poate să n-o cunoască vreodată. Treaba lui acolo este să dea din gură, fiindcă pentru asta a fost trimis şi plătit dar ce spune este altă problemă şi asta depinde de seriozitatea reprezentanţilor statelor europene pentru a le fi respectată ţara.

De asta vreau să mă ascund fraţilor, de ruşine. De ruşine că zoaie precum europarlamentarii care-şi denigrează ţara lor România spun că sunt tot români ca şi mine.

Doamne, cred că o să ajung să nu mă mai pot uita în oglindă de teamă să nu apară acolo şi Monica. Da Monica Macovei frumoasa din pădurea defrişată şi vândută de Iohannis la austrieci.

Reclame