Iohannis rupe poarta

Pamflet 050

Cică Bulă pentru a fi educat cum se cuvine să se comporte în societate era bătut trei zile numai în cap ca să vorbească apoi trei zile ca să tacă. Habar n-am şi nici nu mă interesează câtuşi de puţin dacă Bulă a băgat ceva la devlă din sistemul acesta de educaţie dar partea nenorocită este că tatăl său, alde Bulău ăl bătrân, nu s-a gândit să-l mai bată la rând şi trei zile ca să nu scrie. Atâta doar, să nu scrie. Punct. De ce? Fiindcă vezi domnule, dac-ar scrie lui mă-sa, lui tac-su, Marghioalei sale dragi, nu ar fi nimic pentru noi dar Bulă s-a modernizat, s-a specializat în tâmpenii şi le scrie la gazete ca alde noi să ne minunăm cum poate cineva să scrie fără să gândească nici cât o scândură din gard.

Şi uite aşa citim în ziar că un oarecare a reuşit să sară cu paraşuta de la înălţimea de 15 metri (!!!), că vor veni chinezii la noi şi vor construi cel mai mare baraj din ţară pe o suprafaţă de 50 ha (cam cât un eleşteu ale vechilor CAP-uri), că ruşii au o datorie publică imensă de cincisprezece milioane  de dolari pe când SUA au numai trei trilioane de dolari datorie publică, că oamenii de afaceri japonezi s-au strâns într-un oraş numit Keindaren (care de fapt nu-i un oraş, ci un organism organizatoric al oamenilor de afaceri japonezi), că Mariupol este port la Marea Neagră (de fapt este la Marea de Azov), că…

Dacă vrei să te cruceşti şi să citeşti tâmpeniile doar să te distrezi eşti un tip care nu-şi pune problema că neinstruiţii aceştia sunt cică prin definiţie creatori de opinie, cuvântul lor trebuie să ajungă sub ochii a sute sau mii de oameni care nu au totdeauna imaginea mentală la cele scrise şi iau totul de bun, ba dacă dai peste un tip din ăia care le convine să se contrazică te scoate pe tine de prost dacă-i spui adevărata explicaţie.

Norocul meu este că am aproape pe jurnalistul Biliboy (pe româneşte Belibou) care fiind în branşă mă mai luminează din când în când şi în secret mai trage de mânecă pe câte unul din jurnaliştii urmaşi de a lui Bulă ca să se aplece mai mult asupra studiului înainte de a scrie un articol.  Poate o să mă întrebaţi ce foloase i-au adus aceste gesturi lui Biliboy (pe româneşte Belibou). I-au adus cum să nu-i aducă, de trei ori capul spart, a avut rupte doar numai două mâini, două picioare şi paisprezece coaste , l-a lăsat nevasta, au plecat în bejenie câinele şi pisica, apoi l-a lăsat şi urechea dreaptă. Însă mie îmi este de folos în continuare fiindcă i-a rămas mai departe mintea sa ascuţită. Ştie dom’le să citească printre rânduri ca nimeni altul. Nu mai departe decât azi l-am rugat să mă lumineze şi pe mine în privinţa unui articol apărut în ziare.com, articol în care este vorba de mai vechea noastră cunoştinţă Johannis I-ul von Tilişca cel care spre deosebire de Bulă a fost bătut doar să vorbească, operaţiune se pare salutară  fiindcă a prins cât de cât ceva doar atât cât să nu se spună de el că face parte din familia necuvântătoarelor.

Articolul este foarte scurt aşa că o să vi-l dau integral fără să omit nici o literă (sursa ziare.com):

„Iohannis s-a întors acasă

Miercuri, 12 August 2015, ora 07:33

Preşedintele Klaus Iohannis îşi petrece a doua parte a concediului de vară la Sibiu. Şeful statului a fost surprins, marţi seara, de jurnaliştii locali în curtea casei sale.

Preşedintele este in concediu şi a decis ca o perioadă să stea acasă, după ce, câteva zile, s-a aflat la vila de la Neptun, transmite Tribuna.

Aceeaşi sursă arată că Iohannis a deschis la un moment dat poarta şi s-a uitat pe stradă.

Klaus Iohannis îşi petrece cele două săptămâni de vacanţă în ţară, fiind pregătit oricând să se întoarcă la Bucureşti.

Klaus Iohannis va pleca săptămâna viitoare în concediu, la Neptun.

Preşedintele a fost invitat pe 15 august la ceremoniile de la Constanţa, prilejuite de Ziua Marinei, însa nu a confirmat, până în acest moment, participarea.

Este al doilea concediu pe care îl ia Klaus Iohannis de la preluarea mandatului prezidenţial, după ce, în luna aprilie, preşedintele a plecat în vacanta de Paşte in Portugalia, alături de soţia sa, Carmen.”

Desigur că din start observaţi şi dumneavoastră mari lacune de informare în acest articol pe care le scoate acum în evidenţă pentru mine Biliboy (pe româneşte Belibou). Să luăm  articolul care de la prima frază ne bagă parţial în ceaţă fiindcă nu ne spune la care casă din cele şase, şapte pe care le are fostul dom’ primar de Sibiu a revenit pentru odihna binemeritată după obositorul concediu de la Neptun. Poate stă câte o zi în fiecare casă iar a şaptea zi după cum s-a transmis la televizor merge la biserică de unde am putea trage concluzia că ar dormi acolo pentru a-şi ispăşi grelele-i păcate. Ne spune apoi jurnalistul o informaţie care imediat se transformă într-o tâmpenie fiindcă  o contrazice cu numai câteva rânduri mai jos: „Preşedintele Klaus Iohannis îşi petrece a doua parte a concediului de vară la Sibiu.” Bine spunem noi, iată un om liniştit care vrea să se simtă bine la casa lui. Pentru ca după câteva fraze s-o trântească p-aia dreaptă „Klaus Iohannis va pleca săptămâna viitoare in concediu, la Neptun.” Hopaaa! Nu-i aşa că de data aceasta sunteţi şi mai în ceaţă? Toată vara la Sibiu dar şi la Neptun totodată! Cred că ar exista o ipoteză pe care nu am luat-o deocamdată în calcul şi anume: la propunerea celui de al doilea preşedinte în stat, Dan Mihalache, serviciile secrete să fi pună mână de la mână şi în cel mai mare secret să mute Neptunul la Sibiu iar pentru un acces mai uşor la noua locaţie să mute şi podul de la Cernavodă la intrarea în Sibiu dinspre Braşov. Cu asta s-ar rezolva problema spinoasă a frăsuirii continue al preaobositului  prezident Johannis I-ul von Tilişca pe ruta criminal de solicitantă Neptun-Sibiu. Continuarea articolului ne linişteşte pe deplin că prezidentul „a fost surprins, marţi seara, de jurnaliştii locali în curtea casei sale”, deci nu a fost surprins nici la coteţul cu găini al vecinilor, nici la fundul vecinei cântându-i Eine kleine Nachtmusik. Cuminte preşedinte, stă poponeţ doar în curtea uneia din cele şase, şapte case ale sale iar jurnaliştii locali se holbează la el cât vor fiindcă până să deschidă dumnealui gura  să-i trimită acasă, se termină zilele de stat la Sibiu şi pleacă la Neptun. 

Nu prea înţelegem noi din prima ce a vrut să spună jurnalistul în fraza următoare cea cu deschiderea porţii dar ne-am dat seama imediat. Trecea pe stradă o tipă trăsnet, ştiţi dumneavoastră, din acelea care când le vezi îţi vine să-ţi baţi nevasta indiferent dac-o cheamă Carmen sau Catinca şi el s-a uitat ce s-a uitat printre uluci dar ea se îndepărtase şi atunci, ca tot omul adult, nu a avut încotro şi potrivit articolului, a deschis poartamai s-o rupă, ,   uitându-se pe stradă îndelung precum calicul în fundul traistei goale, desigur după ea, completăm noi, că altfel ce dracu’ ar fi căutat acolo, doar nu a deschis poarta numai ca să se facă niţel curent în curte pe vremurile acestea toride.

Nu mai insistăm mai departe pe acest articol idiot dar care ne arată cam ce jurnalişti avem acum, jurnalişti care se vor neapărat creatori de opinie (sic!) fiindcă putem să ne imaginăm cam ce îşi notează ei în carnetele lor tot stând pe sub gardurile prezidenţiale să vâneze o ştire. Se poate citi în carneţelele lor cum îşi impune Johannis I-ul von Tilişca punctul de vedere în faţa nevestei bătând energic cu pumnul în masă şi zicând arar şi îngălat: „Ai dreptate draga mea”, „Tu ştii mai bine scumpa mea” „Nu te enerva iubiţica mea” „Odorul meu linişteşte-te, dacă nu te mulţumeşti cu salariul meu triplat, voi cere să mi se dea şi spor de muncă grea egal cu trei salarii triplate în fiecare lună, numai lasă te rog vătraiul acela din mână ca să ies de sub pat fiindcă sunt bărbat, ce naiba?” .

S-ar putea citi aici în carneţel ce s-a întâmplat întreaga noapte, de exemplu că la ora 4,32 s-au auzit trosnind trei vânturi cu iz prezidenţial din care primul a fost de 45 de decibeli al doilea de 75, iar ultimul a fost foarte puternic, de peste 120 de decibeli capabil să oprească pendula cea nemţească din peretele sufrageriei (şi aici jurnalistul pune conştiincios un semn ca a doua zi la întâlnirea cu prezidentul să întrebe de soarta pendulei şi dacă prezidentul se pricepe s-o repare ca un neamţ sadea).

Eu acum zic să mă las articolul acesta şi să mă apuc de învăţat să cânt la scripcă, poate reuşesc să mă descurc după un timp mai bine decât jurnaliştii ăştia porecliţi.

Reclame

Un gând despre „Iohannis rupe poarta

Comentariile sunt închise.