Ponta să-şi dea demisia

Pamflet 053

Ce fac eu acum? Nu ştiaţi? Mă pregătesc domnilor să pot vorbi limpede, clar şi fără să pocesc aiurea cuvintele. Metoda cea mai sigură este să faci exerciţii de limbă gen: „A călcat capra pe piatră, piatra crapă-n patru, de-ar crăpa şi capul caprei ca şi piatra-n patru” sau un exerciţiu mult mai potrivit timpului nostru când pe firmamentul politicii româneşti s-a căţărat de-a buşilea, împins voiniceşte din spate de braţe călite în hoţii la nivel înalt unul din cei mai morocănoşi şi necuvântători saşi prăsiţi in Carpaten Garden pe numele lui, dar ce mai contează numele lui că şi aşa locul îl ţine cu succes Dan Mihalache.

Probabil cunoaşteţi şi dumneavoastră exerciţiul de limbă „şase saşi în şase saci” exerciţiu care poate pune pe bigudiuri sărmana limbă a celui care se încumetă să rostească de mai multe ori trăsnaia asta cică pentru îmbunătăţirea dicţiei (aşa o fi, deşi Johannis I-ul von Tilişca nu s-a pronunţat încă şi asta sigur n-o s-o pronunţe vreodată).

M-am apucat şi eu conştiincios nevoie mare să scandez „şase saşi în şase saci” dar cred că nu degeaba i se spune unui asemenea exerciţiu şi „încurcătură de limbă” fiindcă după un timp m-am trezit că spuneam „şase saşi în şase case” apoi nu ştiu cum a devenit treaba că „şase saşi în şase case” s-a transformat miraculos în „şase case la un sas”. Am căzut şi eu pe gânduri uluit dar având peste 86 de kilograme am deteriorat puţin sărmanele mele gânduri peste care căzusem iar ca urmare se pare că ori gândirea mea logică nu mai funcţiona ori logica nu se prea aplica în situaţia dată, adică „şase case la un sas”.

Un vecin mai săritor cu cei ajunşi în impas logic precum subsemnatul la momentul cu pricina mi-a explicat că în România există un profesor (na, că ne-am dat dracului! Chiar un reprezentat al celei mai amărâte clase de bugetari?) care cu bănuţul lui de profesor pârlit cum sunt profesorii la noi în ţară a cumpărat nu la Pocreaca ci în buricul oraşului european Sibiu ŞASE CASE. Unii spun că şapte case dar ce mai contează una la atâtea case, cum ai reuşit să cumperi şase, merge şi a şaptea ca bonus măcar. Toţi profesorii din ţară şi poate şi de prin ţările învecinate au făcut urechile pâlnie ca să afle cum de este posibil aşa ceva şi el om de treabă i-a consiliat urgent pe gratis, a cumpărat cică atâtea case cu banii de pe meditaţii (?!?). Auzind asta nimănui din Românica nu i-a venit să creadă, nici chiar realizatorului emisiunii care l-a întrebat de ce nu a mai reuşit nimeni un asemenea tur de forţă la care semivorbitorul nostru sas a replicat halucinant spunând un singur cuvânt. „Ghinion!” . Nu prea am înţeles noi cine a avut ghinion pe lumea asta, el că s-a procopsit cu şase case de care trebuie să aibă grijă sau de cei chiar dacă dau ambii din familie meditaţii zilnic pe bani buni, nu reuşesc să-şi ia o casă măcar.

Presupunem că musiu fost primar şi acum uns nici el nu ştie prea bine cum, prezident al acestei ţări, dacă a dat meditaţii a plătit curat nemţeşte cei 16% cuveniţi pentru impozitare corectă a unei activităţi liberale, că altfel ar fi evaziune fiscală şi aceasta este infracţiune neamule în orice lege din lume. Deci domnul GhinionIohannis însemnă că dând impozit statului 16% din sumele cuvenite plăţii celor şase case, a mai dat statului bani cel puţin echivalent cu o casă ca impozit. Dacă-i aşa ghinionul este a lui dacă nu a dat banii ghinionul este al statului şi al nostru amărăştenii, care plătim impozit şi din pensie.

Dar ce tot despic eu aici firul în patru când se vede de la o poştă că totul este cusut cu aţă albă, sasul nostru nu este prea este vorbitor dar pare că s-a priceput al dracului la mânăreală, operaţie simplă mai ales când eşti primar şi are balta peşte. Oare l-a întrebat vreodată cineva în ţara asta câţi bani a făcut cu meditaţiile şi cât a plătit impozit. Oare ne crede individul acesta, care se face pe zi ce trece tot mai infect, pe toţi nişte dobitoci sadea, ca să credem că a făcut atâţia bani dând meditaţii la… fizică. Hai să fim serioşi musiu! Ar cam trebui să-ţi cam cauţi proştii prin alte părţi nu pe aici unde orice român observă pufuşorul de pe botişorul vulpii puse să administreze ferma de găini.

Potrivit zicalei de mai sus se pare că obiceiul de bază al saşilor ajunşi mari scule pe basculele româneşti este să stea pitulaţi în saci şi numai când obosesc de stat în saci pleacă urgent în Portugalia la Madeira, în Italia, Spania, Germania şi în cel mai rău caz la Neptun apoi intră iar în sac la dormitat. Unde este Măria sa Johannis I-ul von Tilişca acum? Nu-i aşa că nu ştiţi? Este în sac dom’le. Nu s-a deranjat din sac nici măcar de Ziua Marinei să meargă la Constanţa. Mare oboseală să meargă până acolo, mai bine se duce omul bun la toate Mihalache.

Stă Johannis în sac precum orice sas care se respectă şi dacă sunteţi atenţi din când în când se aude de acolo cum icneşte, băşeşte şi şopteşte cu glas din ce în ce mai stins „Vreau guvernul MEU” (adică mai pe limba lui: Ich will meine Regierung) şi „Ponta să-şi dea demisia” (Ponta zum Rücktritt).

Oare este necesar: Ponta zum Rücktritt?

Reclame